Joi, 23 Februarie 2012

Resurse

Strategia europeana 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilitati

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Strategia europeana 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilitati: un angajament reinnoit pentru o Europa fara bariere

1. Introducere

In Uniunea Europeana (UE), o persoana din sase sufera de handicap, de la o forma usoara pana la o forma grava, iar in total, aproximativ 80 de milioane de persoane nu pot, deseori, sa participe din plin la viata sociala si economica din cauza barierelor fizice si comportamentale. Nivelul de saracie a persoanelor cu dizabilitati este cu 70% superior mediei inregistrate, fapt care se datoreaza partial accesului lor limitat la ocuparea fortei de munca.

Mai mult de o treime din persoanele in varsta de peste 75 de ani sufera de anumite handicapuri care le restrang partial posibilitatile, iar peste 20% sufera de o forma de dizabilitati care ii limiteaza in mod considerabil. In plus, se prevede ca aceste cifre vor creste pe masura ce populatia UE imbatraneste.

UE si statele sale membre dispun de un mandat ferm pentru imbunatatirea situatiei sociale si economice a persoanelor cu dizabilitati.

  • Articolul 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) prevede urmatoarele: "Demnitatea umana este inviolabila. Aceasta trebuie respectata si protejata". Articolul 26 prevede ca "Uniunea recunoaste si respecta dreptul persoanelor cu dizabilitati de a beneficia de masuri care sa le asigure autonomia, integrarea sociala si profesionala, precum si participarea la viata comunitatii". In plus, articolul 21 interzice orice discriminare pe motiv de dizabilitati.
  • Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) solicita Uniunii sa combata orice discriminare pe motiv de dizabilitati in definirea si punerea in aplicare a politicilor si actiunilor sale (articolul 10) si ii confera puterea de a adopta legislatie in vederea combaterii unei astfel de discriminari (articolul 19).
  • Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati (Conventia Natiunilor Unite), primul instrument obligatoriu din punct de vedere juridic in domeniul drepturilor omului la care UE si statele membre sunt parte, se va aplica in curand pe teritoriul intregii UE. Conventia Natiunilor Unite solicita statelor care sunt parte la aceasta sa protejeze si sa garanteze faptul ca persoanele cu dizabilitati se pot bucura de toate drepturile omului si de libertatile fundamentale.

Conform Conventiei Natiunilor Unite, persoanele cu dizabilitati sunt acele persoane cu incapacitati fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, in interactiune cu diferite obstacole, pot impiedica participarea lor deplina si efectiva la viata sociala in conditii de egalitate cu ceilalti.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a elimina obstacolele din calea unei Europe fara bariere, in baza rezolutiilor recente ale Parlamentului European si ale Consiliului. Prezenta strategie furnizeaza un cadru de actiune la nivel european, care impreuna cu actiunile la nivel national este menit sa abordeze problemele diverse ale barbatilor, femeilor si copiilor cu dizabilitati.

Participarea deplina economica si sociala a persoanelor cu dizabilitati este esentiala pentru succesul Strategiei Europa 2020 a UE in promovarea unei cresteri inteligente, durabile si favorabile incluziunii. Construirea unei societati din care nimeni nu este exclus ofera oportunitati de piata si stimuleaza inovatia. Faptul de a oferi tuturor acces la servicii si produse prezinta un atu economic major avand in vedere cererea din partea unui numar din ce in ce mai mare de consumatori in varsta. De exemplu, piata UE a dispozitivelor de asistare (cu o valoare anuala estimata la peste 30 de miliarde EUR) continua sa fie fragmentata, iar dispozitivele sunt scumpe. Nici cadrele politice si de reglementare, nici elaborarea produselor si serviciilor nu reflecta nevoile persoanelor cu dizabilitati in mod adecvat. Numeroase bunuri si servicii, precum si, in mare masura, cladirile si echipamentele construite nu sunt inca suficient de accesibile.

Declinul economic a avut un impact negativ asupra situatiei persoanelor cu dizabilitati, astfel incat nevoia de a actiona este si mai urgenta. Strategia are scopul de a ameliora viata indivizilor, precum si de a aduce beneficii mai mari societatii si economiei fara a impovara inutil industria si administratiile.

2. Obiective si actiuni

Obiectivul general al prezentei strategii este de a oferi persoanelor cu dizabilitati capacitatea de a se bucura de drepturi depline si de a beneficia complet de participarea la viata sociala si economica europeana, mai ales prin intermediul pietei unice. Este necesar sa se dea dovada de coerenta in vederea realizarii acestui obiectiv si sa se garanteze punerea in aplicare efectiva a Conventiei Natiunilor Unite pe teritoriul UE. Prezenta strategie se sprijina pe actiuni la nivel european destinate sa completeze actiunile nationale si defineste mecanismele necesare pentru punerea in aplicare a Conventiei Natiunilor Unite la nivelul UE, inclusiv in cadrul institutiilor UE. Ea identifica, de asemenea, sprijinul care este necesar pentru finantare, cercetare, sensibilizare si colectarea de date si statistici.

Strategia se axeaza pe eliminarea barierelor. Comisia a identificat opt domenii de actiune principale: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea fortei de munca, educatie si formare, protectie sociala, sanatate si actiune externa. Pentru fiecare domeniu, sunt definite actiuni-cheie impreuna cu obiectivul principal al UE care este evidentiat intr-o caseta. Aceste domenii au fost selectate pe baza potentialului lor de a contribui la realizarea obiectivelor generale ale strategiei si ale Conventiei Natiunilor Unite, a documentelor politice aferente ale institutiilor UE si ale Consiliului Europei, precum si a rezultatelor planului de actiune european 2003-2010 pentru persoanele cu dizabilitati si a consultarii statelor membre, a partilor interesate si a publicului general. Trimiterile la actiunile nationale sunt destinate mai degraba sa completeze actiunea la nivelul UE, decat sa acopere ansamblul de obligatii nationale care decurg din Conventia Natiunilor Unite. Comisia va aborda, de asemenea, situatia persoanelor cu dizabilitati prin intermediul strategiei Europa 2020, al initiativelor sale emblematice si al relansarii pietei unice.

·         2.1. Domenii de actiune

1. Accesibilitate

"Accesibilitatea" este definita ca fiind posibilitatea oferita persoanelor cu dizabilitati de a avea acces, in conditii de egalitate cu ceilalti, la mediul fizic, la transporturi, la informatii si la sisteme si tehnologii ale informatiei si comunicatiilor (TIC), precum si la alte infrastructuri si servicii. In aceste domenii exista inca bariere importante. De exemplu, in medie in UE-27, numai 5% din site-urile internet publice respecta complet standardele de accesibilitate, chiar daca un numar mai mare de site-uri sunt partial accesibile. Numeroase posturi de televiziune continua sa ofere putine programe insotite de subtitrari si de audiodescriere.

Accesibilitatea este o conditie premergatoare pentru participarea la viata sociala si economica insa UE mai are un drum lung de parcurs pana la indeplinirea acestui obiectiv. Comisia propune utilizarea instrumentelor legislative, dar si a altor instrumente, precum standardizarea, pentru a optimiza accesibilitatea la mediul construit, transporturi si TIC in conformitate cu agenda digitala si cu initiativa emblematica "O Uniune a inovarii". In baza principiilor privind o reglementare mai inteligenta, Comisia va examina avantajele adoptarii de masuri de reglementare care sa asigure accesibilitatea la produse si servicii, inclusiv de masuri in scopul intensificarii utilizarii achizitiilor publice (ceea ce s-a dovedit a fi eficient in SUA). Comisia va incuraja integrarea principiului de accesibilitate si de "proiectare pentru toti" (design for all) in programele scolare si in cursurile de formare pentru profesiile relevante. De asemenea, va favoriza dezvoltarea unei piete europene a tehnologiei de asistare. In urma consultarii statelor membre si a altor parti interesate, Comisia va reflecta la posibilitatea de a propune pana in 2012 un "act european privind accesibilitatea". Acesta ar putea include elaborarea de norme specifice pentru sectoare determinate destinate sa amelioreze in mod considerabil functionarea pietei interne a produselor si serviciilor accesibile.

Actiunea UE va sustine si va completa masurile nationale de punere in aplicare a accesibilitatii si de inlaturare a barierelor existente, precum si masurile de crestere a disponibilitatii si a varietatii tehnologiilor de asistare.

Asigurarea accesibilitatii persoanelor cu dizabilitati la bunuri, servicii, inclusiv servicii publice, si la dispozitive de asistare.

2. Participare

Mai exista numeroase obstacole care impiedica persoanele cu dizabilitati sa isi exercite din plin drepturile fundamentale - inclusiv drepturile care decurg din cetatenia europeana - si care le ingradesc participarea in societate in conditii de egalitate cu ceilalti. Drepturile respective cuprind dreptul la libera circulatie, dreptul de stabilire si de alegere a unui mod de viata si dreptul de a participa din plin la activitati culturale, recreative si sportive. De exemplu, o persoana cu dizabilitati recunoscut care se stabileste in alta tara a UE poate pierde accesul la prestatii nationale precum gratuitatea sau reducerea tarifelor la transporturile publice.

Comisia va face eforturi pentru:

  • a elimina obstacolele din calea exercitarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati, in calitate de indivizi, consumatori, studenti, actori economici si politici; a rezolva problemele legate de mobilitatea intra-UE si a facilita si promova utilizarea modelului european de card de parcare pentru persoanele cu dizabilitati;
  • a promova trecerea de la ingrijirea institutionalizata la ingrijirea la nivelul comunitatii prin urmatoarele mijloace: folosirea fondurilor structurale si a Fondului de dezvoltare rurala pentru sprijinirea dezvoltarii serviciilor la nivelul comunitatii si sensibilizarea cu privire la situatia persoanelor cu dizabilitati, in special a copiilor si a persoanelor in varsta, instalate in institutii rezidentiale.
  • a imbunatati accesibilitatea organizatiilor, activitatilor, structurilor, bunurilor si serviciilor sportive, de recreere si culturale, inclusiv audiovizuale; a promova participarea la evenimente sportive si organizarea unor evenimente specifice pentru persoanele cu dizabilitati; a studia cai de facilitare a utilizarii limbajului semnelor si a alfabetului Braille in relatiile cu institutiile UE; a lua masuri referitoare la accesibilitatea la votare pentru a inlesni exercitarea drepturilor electorale ale cetatenilor UE; a incuraja transferul transfrontalier al lucrarilor protejate prin drepturi de autor in format accesibil; a promova utilizarea exceptiilor prevazute in directiva privind drepturile de autor.

Actiunile UE vor sprijini masurile nationale pentru:

  • a efectua trecerea de la ingrijirea institutionalizata la ingrijirea la nivelul comunitatii, prin utilizarea fondurilor structurale si a Fondului de dezvoltare rurala pentru formarea de personal si adaptarea infrastructurilor sociale, pentru elaborarea unor sisteme de finantare a asistentei personalizate, promovarea unor conditii de munca bune pentru personalul calificat de ingrijire, precum si pentru sprijinirea familiilor si a persoanelor care ofera ingrijire in mod informal;
  • a face accesibile organizatiile si activitatile sportive, de recreere si culturale si a utiliza exceptiile prevazute in directiva privind drepturile de autor.

Asigurarea participarii depline a persoanelor cu dizabilitati in societate:

  • permitandu-le sa se bucure de toate beneficiile cetateniei europene;
  • eliminand barierele de natura administrativa si comportamentala care impiedica participarea lor totala si echitabila;
  • furnizand servicii la nivelul comunitatii, inclusiv acces la asistenta personalizata.

3. Egalitate

Mai mult de jumatate din europeni considera ca discriminarea pe motiv de dizabilitati sau varsta este larg raspandita in UE. Conform articolelor 1, 21 si 26 din Carta UE si potrivit articolelor 10 si 19 din TFUE, Comisia va promova tratamentul egal al persoanelor cu dizabilitati prin intermediul unei strategii cu doua componente. Aceasta va implica utilizarea legislatiei actuale a UE pentru a asigura protectia impotriva discriminarii, precum si punerea in aplicare a unei politici active pentru combaterea discriminarii si promovarea sanselor egale in cadrul politicilor UE. Comisia va acorda, de asemenea, o atentie deosebita impactului cumulat al discriminarii cu care se pot confrunta persoanele cu dizabilitati din motive precum nationalitatea, varsta, rasa sau etnia, sexul, religia sau convingerile, sau orientarea sexuala.

Comisia va asigura, de asemenea, punerea in aplicare deplina a Directivei 2000/78/CE prin care se interzice discriminarea in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca; va promova diversitatea si va combate discriminarea cu ajutorul campaniilor de sensibilizare la nivelul UE si la nivel national si va sustine actiunile ONG-urilor active la nivelul UE in acest domeniu.

Actiunea UE va sprijini si va completa politicile si programele nationale de promovare a egalitatii, incurajand, de exemplu, statele membre sa-si puna legislatia privind capacitatea juridica in conformitate cu Conventia Natiunilor Unite.

Eradicarea discriminarii pe motiv de dizabilitati in UE.

4. Ocuparea fortei de munca

Locurile de munca de calitate asigura independenta economica, favorizeaza reusita personala si ofera cea mai buna protectie impotriva saraciei. Cu toate acestea, nivelul de ocupare a fortei de munca de catre persoanele cu dizabilitati se situeaza doar in jurul cifrei de 50%. Pentru a indeplini obiectivele de crestere ale UE, este necesar ca mai multe persoane cu dizabilitati sa ocupe locuri de munca remunerate pe piata deschisa a fortei de munca. Comisia va exploata intregul potential al strategiei Europa 2020 si al programului acesteia privind calificari si locuri de munca noi, furnizand statelor membre analize, orientari politice, schimb de informatii si alte forme de sprijin. Ea isi va imbunatati cunostintele despre situatia femeilor si a barbatilor cu dizabilitati in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, va identifica provocarile si va propune solutii. Comisia va acorda o atentie sporita tinerilor cu dizabilitati in ceea ce priveste trecerea acestora de la o forma de invatamant la piata muncii. Ea va actiona asupra mobilitatii intraprofesionale pe piata deschisa a fortei de munca si in ateliere protejate, prin intermediul schimbului de informatii si al invatarii reciproce. De asemenea, in colaborare cu partenerii sociali, va aborda si chestiuni legate de activitatile independente si locurile de munca de calitate, inclusiv aspecte precum conditiile de munca si avansarea in cariera. Comisia isi va intensifica sprijinul fata de initiativele voluntare care promoveaza gestionarea diversitatii la locul de munca, cum ar fi carte ale diversitatii semnate de catre angajatori si o initiativa de antreprenoriat social.

Actiunile UE vor sprijini si completa eforturile nationale desfasurate pentru a analiza situatia persoanelor cu dizabilitati in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, pentru a lupta impotriva prejudecatilor legate de anumite prestatii de invaliditate care descurajeaza persoanele cu dizabilitati sa intre pe piata fortei de munca, pentru a contribui la integrarea acestora pe piata fortei de munca prin utilizarea Fondului social european (FSE), pentru elaborarea de politici active pe piata fortei de munca, pentru a face locurile de munca mai accesibile, pentru a institui servicii de plasare a fortei de munca, structuri de sprijin si de formare la locul de munca, si pentru a promova utilizarea Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare care permite acordarea de ajutoare de stat fara notificarea prealabila a Comisiei.

Posibilitatea pentru mai multe persoane cu dizabilitati de a-si castiga existenta pe piata deschisa a fortei de munca.

5. Educatie si formare profesionala

In categoria de varsta cuprinsa intre 16 si 19 ani, rata neparticiparii la educatie se ridica la 37% pentru persoanele cu dizabilitati severe, la 25% pentru persoanele cu dizabilitati partiale si la 17% pentru persoanele fara dizabilitati. Pentru copiii cu handicap grav accesul la invatamantul general este dificil si uneori segregat. Persoanele cu dizabilitati, in special copiii, trebuie sa fie integrate in mod adecvat in sistemul general de invatamant si sa beneficieze de sprijin individual cu respectarea intereselor copilului. Respectand intru totul responsabilitatea statelor membre in ceea ce priveste continutul planurilor de invatamant si organizarea sistemelor de invatamant, Comisia va sprijini obiectivul unui invatamant si al unei formari profesionale de calitate si favorabile incluziunii in cadrul initiativei "Tineretul in miscare". Ea va permite persoanelor cu dizabilitati sa fie mai bine informate cu privire la nivelurile de educatie si oportunitatile care li se ofera si le va spori mobilitatea facilitandu-le participarea la programul de invatare de-a lungul vietii.

Actiunea UE va sprijini eforturile nationale prin intermediul ET 2020, cadrul strategic pentru cooperarea europeana in domeniul educatiei si formarii profesionale, pentru a elimina barierele de ordin juridic si organizatoric care impiedica persoanele cu dizabilitati sa aiba acces la sistemele de invatamant general si de invatare de-a lungul vietii; pentru a oferi in timp util sprijin pentru o educatie favorabila incluziunii si invatarii personalizate si pentru identificarea timpurie a nevoilor speciale; pentru a oferi o formare profesionala adecvata si sprijin personalului din domeniul educatiei care isi desfasoara activitatea la toate nivelurile si pentru a stabili rapoarte referitoare la ratele de participare si rezultatele obtinute.

Promovarea unui invatamant favorabil incluziunii si a invatarii de-a lungul vietii pentru elevii si studentii cu dizabilitati.

6. Protectie sociala

Participarea mai scazuta la invatamantul general si pe piata fortei de munca a condus la inegalitati in materie de venituri, la saracie, precum si la excludere sociala si izolare pentru persoanele cu dizabilitati. Acestea trebuie sa poata beneficia de sisteme de protectie sociala, de programe de reducere a saraciei, de asistenta corespunzatoare pentru dizabilitati, de programe in materie de locuinte sociale, de alte servicii de sprijin si de programe cu privire la pensie si prestatii sociale. Comisia va aborda cu atentie aceste aspecte prin intermediul Platformei europene de combatere a saraciei. Ea va evalua caracterul adecvat si durabil al sistemelor de protectie sociala si isi va oferi sprijinul prin intermediul FSE. Respectand intru totul competenta statelor membre, UE va sprijini masurile nationale care urmaresc sa garanteze calitatea si caracterul durabil al sistemelor de protectie sociala pentru persoanele cu dizabilitati, in special prin intermediul schimbului de politici si al invatarii reciproce.

Promovarea unor conditii de trai decente pentru persoanele cu dizabilitati.

7. Sanatate

Persoanele cu dizabilitati pot avea acces limitat la servicii de sanatate, inclusiv la tratamente medicale de rutina, ceea ce creeaza inegalitati in materie de sanatate fara legatura cu handicapul. Ele au dreptul de a beneficia, in conditii de egalitate cu ceilalti, de acces la serviciile medicale, inclusiv la asistenta medicala preventiva, si la servicii de sanatate si de reabilitare de calitate la preturi abordabile care tin cont de necesitatile lor, inclusiv de cele diferentiate in functie de sex. Aceasta sarcina le revine in principal statelor membre care sunt responsabile cu organizarea si furnizarea serviciilor de sanatate si a asistentei medicale. Comisia va sprijini initiativele politice in favoarea accesului egal la asistenta medicala, inclusiv la servicii de sanatate si de reabilitare de calitate destinate persoanelor cu dizabilitati. Ea va acorda o atentie speciala persoanelor cu dizabilitati atunci cand va pune in aplicare masurile politice care abordeaza inegalitatile in materie de sanatate, va promova actiunile din domeniul sanatatii si al sigurantei la locul de munca in vederea reducerii riscurilor generarii de handicapuri in cursul vietii profesionale si a ameliorarii reintegrarii lucratorilor cu dizabilitati si va depune eforturi pentru prevenirea acestor riscuri.

Prin actiunile sale, UE va sprijini masurile nationale destinate sa furnizeze servicii si echipamente de sanatate accesibile si nediscriminatorii, sa sensibilizeze la problematica handicapurilor scolile de medicina si institutiile de formare a personalului in domeniul asistentei medicale, sa furnizeze servicii de reabilitare adecvate, sa promoveze serviciile de sanatate mentala si dezvoltarea serviciilor de interventie timpurie si de evaluare a nevoilor.

Promovarea accesului egal al persoanelor cu dizabilitati la serviciile de sanatate si la infrastructurile care furnizeaza aceste servicii.

8. Actiuni externe

UE si statele membre ar trebui sa promoveze drepturile persoanelor cu dizabilitati in cadrul actiunilor lor externe, inclusiv al programelor de extindere a UE, de vecinatate si de dezvoltare. Comisia va actiona, daca este cazul, intr-un cadru mai amplu de nediscriminare pentru ca handicapul sa devina o tema esentiala a drepturilor omului in contextul actiunilor externe ale UE. Ea va lua masuri de sensibilizare cu privire la Conventia Natiunilor Unite si la nevoile persoanelor cu dizabilitati, inclusiv in materie de accesibilitate, in domeniul ajutorului de urgenta si al ajutorului umanitar; va consolida reteaua de corespondenti in materie de dizabilitati, astfel incat sa creasca gradul de sensibilizare cu privire la dizabilitatiuri in cadrul delegatiilor UE; va asigura faptul ca tarile candidate si potential candidate fac progrese in ceea ce priveste promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati si va garanta ca instrumentele financiare privind ajutorul de preaderare sunt utilizate in vederea imbunatatirii situatiei acestora.

Actiunile UE vor sprijini si vor completa initiativele nationale care urmaresc sa abordeze aspecte privind dizabilitatiul in dialogurile cu tarile terte si, daca este cazul, sa includa dizabilitatiul si aplicarea Conventiei Natiunilor Unite luand in considerare angajamentele de la Accra in materie de eficienta a ajutorului. Acestea vor consolida acordurile si angajamentele in materie de dizabilitati din cadrul forurilor internationale (Natiunile Unite, Consiliul Europei, OCDE).

Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati in cadrul actiunii externe a UE.

·         2.2. Punerea in aplicare a strategiei

Prezenta strategie necesita angajamentul comun si reinnoit al institutiilor UE si al tuturor statelor membre. Actiunile din principalele domenii de mai sus trebuie sa se sprijine pe urmatoarele instrumente generale:

1. Sensibilizare

Comisia va depune eforturi pentru a se asigura ca persoanele cu dizabilitati isi cunosc drepturile, acordand o atentie speciala accesibilitatii materialelor informative si a canalelor de comunicare. Ea va promova sensibilizarea cu privire la principiul "proiectare pentru toti" (design for all) aplicat produselor, serviciilor si mediului.

Actiunile Uniunii vor sustine si vor completa campaniile nationale de sensibilizare a publicului cu privire la capacitatile si contributiile persoanelor cu dizabilitati si vor promova schimbul de bune practici in cadrul Grupului la nivel inalt pentru persoane cu dizabilitati.

Sensibilizarea societatii cu privire la aspectele legate de dizabilitati si consolidarea cunostintelor persoanelor cu dizabilitati in ceea ce priveste drepturile lor si modul de exercitare a acestora.

2. Sprijin financiar

Comisia va actiona pentru a garanta ca programele UE din domeniile politice relevante pentru persoanele cu dizabilitati, de exemplu programele de cercetare, ofera posibilitati de finantare. Costul masurilor care permit persoanelor cu dizabilitati sa participe la programele UE ar trebui sa poata fi rambursat. Instrumentele UE de finantare, in special fondurile structurale, trebuie sa fie aplicate in mod accesibil si nediscriminatoriu.

Actiunile UE vor sustine si vor completa eforturile nationale destinate sa amelioreze accesibilitatea si sa combata discriminarea prin programe generale de finantare, prin aplicarea corespunzatoare a articolului 16 din Regulamentului general privind fondurile structurale si prin maximizarea cerintelor privind accesibilitatea in cadrul achizitiilor publice. Toate masurile ar trebui puse in aplicare in conformitate cu legea europeana privind concurenta, in special cu normele privind ajutoarele de stat.

Optimizarea utilizarii instrumentelor UE de finantare pentru accesibilitate si nediscriminare si cresterea vizibilitatii posibilitatilor de finantare relevante pentru persoanele cu dizabilitati in cadrul programelor care se vor desfasura dupa anul 2013.

3. Colectare de date si statistici si monitorizare

Comisia va depune eforturi pentru a rationaliza informatiile cu privire la dizabilitati colectate prin intermediul anchetelor sociale ale UE (Statisticile UE referitoare la venit si la conditiile de viata, modulul ad hoc al anchetei asupra fortei de munca, ancheta europeana prin interviu asupra sanatatii), pentru a elabora o ancheta specifica privind barierele in calea integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati si pentru a prezenta o serie de indicatori in scopul monitorizarii situatiei acestora cu privire la obiectivele cheie ale strategiei "Europa 2020" (educatie, ocuparea fortei de munca si reducerea saraciei). Agentia pentru Drepturi Fundamentale a UE este solicitata sa contribuie, in cadrul mandatului sau, la indeplinirea acestei sarcini, prin colectare de date, cercetare si analiza.

Comisia va institui de asemenea un instrument pe internet care va prezenta o sinteza a masurilor concrete si a legislatiei utilizate pentru punerea in aplicare a Conventiei Natiunilor Unite.

Actiunile UE vor sprijini si vor completa eforturile statelor membre de colectare a statisticilor si a datelor care reflecta barierele din calea exercitarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati.

Completarea statisticilor colectate periodic cu privire la dizabilitati in vederea monitorizarii situatiei persoanelor cu dizabilitati.

4. Mecanisme solicitate de Conventia Natiunilor Unite

Cadrul de guvernare impus la articolul 33 din Conventia Natiunilor Unite (puncte de contact, mecanism de coordonare, mecanism independent si implicarea persoanelor cu dizabilitati si a organizatiilor acestora) trebuie abordat la doua niveluri: in statele membre, intr-o gama larga de politici ale UE si in cadrul institutiilor UE. La nivelul UE, mecanismele de coordonare bazate pe instrumentele existente vor fi instituite atat intre serviciile Comisiei si institutiile UE, cat si intre UE si statele membre. Punerea in aplicare a prezentei strategii si a Conventiei Natiunilor Unite va fi discutata cu regularitate in cadrul Grupului la nivel inalt pentru persoane cu dizabilitati cu reprezentanti ai statelor membre si punctele de contact nationale ale acestora, cu Comisia, cu persoane cu dizabilitati si organizatiile acestora si cu alte parti interesate. Se vor elabora in continuare rapoarte intermediare pentru reuniunile ministeriale informale.

De asemenea, va fi stabilit un cadru de monitorizare care va include unul sau mai multe mecanisme independente in vederea promovarii, protejarii si monitorizarii aplicarii Conventiei Natiunilor Unite. Dupa incheierea Conventiei Natiunilor Unite si dupa examinarea eventualului rol al unui numar de organisme si institutii existente ale UE, Comisia va propune un cadru de guvernare care va urmari sa faciliteze punerea in aplicare a Conventiei Natiunilor Unite in Europa, fara a genera constrangeri administrative necorespunzatoare.

Pana la sfarsitul anului 2013, Comisia va elabora un raport cu privire la progresele inregistrate in contextul prezentei strategii, in care va aborda punerea in aplicare a actiunilor, progresele nationale si raportul UE catre Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati. Comisia va folosi statisticile si datele colectate pentru a ilustra schimbarile survenite in materie de disparitati intre persoanele cu dizabilitati si populatia in ansamblu si pentru a stabili indicatori privind dizabilitatiul legati de obiectivele strategiei "Europa 2020" in materie de educatie, ocuparea fortei de munca si reducerea saraciei. Cu aceasta ocazie se vor putea revizui strategia si actiunile care decurg din aceasta. Un alt raport este programat in 2016.

3. Concluzie

Prezenta strategie are ca scop exploatarea potentialului combinat al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si al Conventiei Natiunilor Unite, precum si utilizarea completa a strategiei "Europa 2020" si a instrumentelor sale. Ea porneste un proces de consolidare a pozitiei persoanelor cu dizabilitati, astfel incat acestea sa poata participa complet in societate in conditii de egalitate cu ceilalti. Avand in vedere ca populatia Europei imbatraneste, aceste actiuni vor avea un impact vizibil asupra calitatii vietii unei proportii crescande de persoane. Institutiile UE si statele membre sunt invitate sa colaboreze in cadrul acestei strategii pentru a construi pentru toti o Europa fara bariere.

Sursa: ProStemCell.ro

Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

In ce conditii poate o persoana cu dizabilitati sa beneficieze de orientare profesionala?

Orice persoana cu dizabilitati care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de varsta, tipul si gradul de handicap.

Poate beneficia de orientare profesionala, dupa caz, persoana cu deficiente care este scolarizata si are varsta corespunzatoare in vederea integrarii profesionale, persoana care nu are un loc de munca, cea care nu are experienta profesionala sau cea care, desi incadrata in munca, doreste reconversie profesionala.

Persoanele cu nevoi speciale au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si

exercita profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobandi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova profesional.

Care sunt drepturile persoanelor cu dizabilitati aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca?

Persoanele cu dizabilitati aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza de urmatoarele drepturi:

  • cursuri de formare profesionala;
  • adaptare rezonabila la locul de munca;
  • consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;
  • perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;
  • un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
  • posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens;
  • scutirea de plata impozitului pe salariu.

In ce conditii pot munci persoanele cu dizabilitati?

Persoanele cu dizabilitati au dreptul de a munci si de a realiza venituri in conformitate cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu dispozitiile speciale din legea privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Persoanele cu dizabilitti pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.

In ce forme se poate angaja o persoana cu dizabilitati?

Angajarea persoanei cu dizabilitati in munca se realizeaza in urmatoarele forme:

  • pe piata libera a muncii;
  • la domiciliu;
  • in forme protejate.

Formele protejate de angajare in munca sunt:

  • loc de munca protejat;
  • unitate protejata autorizata.

Care sunt unitatile protejate?

Unitatile protejate sunt acelea infiintate de orice persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, care angajeaza persoane cu dizabilitati.

Unitatile protejate pot fi:

  • cu personalitate juridica;
  • fara personalitate juridica, cu gestiune proprie, sub forma de sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice ori din cadrul organizatiilor neguvernamentale, precum si cele organizate de persoana cu deficiente autorizata, in conditiile legii, sa desfasoare activitati economice independente.

Care sunt unitatile obligate sa angajeze persoane cu dizabilitati?

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu dizabilitati intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu dizabilitati in conditiile prevazute mai sus, pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:

  • sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu dizabilitati;
  • sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat.

De ce facilitati beneficiaza cei care angajeaza persoane cu dizabilitati?

Unitatile protejate autorizate beneficiaza de urmatoarele drepturi:

  • scutire de plata taxelor de autorizare la infiintare si de reautorizare;
  • scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de munca protejate, in conditiile prevazute de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • alte drepturi acordate de autoritatile administratiei publice locale finantate din fondurile proprii.

 

Angajatorii persoanelor cu dizabilitati, altii decat unitatile protejate, beneficiaza de urmatoarele drepturi:

  • deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu handicap;
  • deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
  • econtarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap;
  • o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare

Sursa: ProStemCell.ro

Care sunt tipurile de handicap?

Evaluare utilizator: / 5
Cel mai slabCel mai bun 

Tipurile de handicap sunt:

  • fizic,
  • vizual,
  • auditiv,
  • surdocecitate,
  • somatic,
  • mintal,
  • psihic,
  • HIV/SIDA,
  • asociat,
  • boli rare.

Care sunt gradele de handicap?

Gradele de handicap sunt:

  • usor,
  • mediu,
  • accentuat,
  • grav.

Circa 3% din populatia Romaniei este alcatuita din persoane cu dizabilitati, potrivit datelor de anul trecut ale Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH). Din acest procent, jumatate sunt incadrate la categoria de handicap accentuat (gradul doi).

Cine face incadrarea in grad de handicap?

  • Incadrarea in grad si tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protectia copilului.
  • Incadrarea in grad si tip de handicap a adultilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii

Incadrarea in grade de handicap se face in raport cu intensitatea deficitului functional individual si prin corelare cu functionarea psihosociala corespunzatoare varstei.

Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap in cazul diverselor entitati nozologice se va tine seama ca nu boala in sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, in raport cu stadiul de evolutie, de complicatii in activitatea si participarea sociala, de factori personali etc. Deci, pentru aceeasi boala - ca premisa a identificarii si incadrarii - incadrarea in grade de handicap poate merge de la gradul usor la gradul grav.

Masurile de protectie speciala si serviciile de interventie si sprijin sunt, in cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, in functie de nevoile individuale si disponibilitatile comunitatii, ele vor fi dezvoltate in mod corespunzator.

Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, in raport cu varsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic si psihic. In aceasta situatie autonomia persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe in activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple in participarea sociala a copilului. Drept urmare, copilul necesita ingrijire speciala si supraveghere permanenta din partea altei persoane.

Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfasura activitatea potrivit rolului social corespunzator dezvoltarii si varstei se datoreaza unor limitari functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afectiuni severe, in stadii inaintate, cu complicatii ale unor aparate si sisteme. In aceasta situatie participarea sociala a copilului este substantial restrictionata.

Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzând unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari in activitate, in raport cu asteptarile corespunzatoare varstei. In aceasta situatie ele se reflecta in restrictii relativ semnificative ale participarii sociale a copilului.

Gradul usor de handicap se poate acorda pentru cazurile in care impactul afectarii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activitatii, si nu necesita masuri de protectie speciala, participarea sociala fiind in limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate si inregistrate statistic.

Care sunt atributiile Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap?

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap are urmatoarele atributii principale:

  • stabileste incadrarea in grad de handicap si, dupa caz, orientarea profesionala a adultului cu handicap, capacitatea de munca;
  • stabileste masurile de protectie a adultului cu handicap, in conditiile legii;
  • reevalueaza periodic sau la sesizarea directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, incadrarea in grad de handicap, orientarea profesionala, precum si celelalte masuri de protectie a adultilor cu handicap;
  • revoca sau inlocuieste masura de protectie stabilita, in conditiile legii, daca imprejurarile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
  • solutioneaza cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
  • informeaza adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la masurile de protectie stabilite;
  • promoveaza drepturile persoanelor cu handicap in toate activitatile pe care le intreprinde.

Odata cu emiterea certificatului de incadrare in grad si tip de handicap, comisia de evaluare are obligatia de a elabora programul individual de reabilitare si integrare sociala a adultului cu handicap. Pentru elaborarea programului individual de reabilitare si integrare sociala, comisia de evaluare va colabora cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia.

Sursa: ProStemCell.ro

Drepturile persoanelor cu dizabilitati

Evaluare utilizator: / 2
Cel mai slabCel mai bun 

Asigura acordarea dreptului la asistenta sociala sub forma prestatiilor sociale si a facilitatiilor sociale persoanelor posesoare de certificat de incadrare in grad de handicap, in termen de valabilitate, conform prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia persoanelor cu handicap, republicata 2011.

Dreptul la asistenta sociala sub forma prestatiilor sociale se acorda din oficiu, pentru persoanele posesoare de certificate de incadrare in grad de handicap, care se afla in plata in evidenta institutiei sau la cerere, pentru persoanele care-si depun pentru prima oara dosarul. Dreptul la asistenta sociala sub forma facilitatilor sociale se acorda la cerere.

Cererea insotita de actele mentionate, in vederea acordarii prestatiilor si facilitatilor sociale, se depune de catre persoana cu handicap/ reprezentantul legal/ tutore/ asistent personal/ asistent personal profesionist, dupa caz.

Citeşte mai mult...

Fii Voluntar Licinium!

newFundatia Licinium recruteza voluntari pentru o campanie de strangere de fonduri desfasurata in locatii publice, institutii si companii partenere, in perioada 1 februarie - 15 august 2012.

Fii unul din cei 50 de voluntari ai Fundatiei Licinium care aleg sa transforme destine!

Aplica acum!

Contact

Doresti sa devii voluntar? Sau pur si simplu sa ne spui ceva?

  • Adresa: Cefa-Inand 197
    Judet Bihor, Romania
  • Tel: (+4) 0259 394 607
  • Tel: (+4) 0741 379 416
Te afli aici: Resurse